Cea mai frecventă problemă dermatologică este acneea. Deși este considerată a fi trecătoare, asociată cu perioadele de pubertate și adolescență, diferite forme de acnee se pot manifesta persistent și la vârsta adultă. Pentru că afectează fața și este vizibilă, deseori greu de ascuns, acneea are un impact negativ asupra sănătății mintale. Adolescenții și adulții care au diferite forme de acnee suferă traume emoționale puternice pe care acneea le provoacă, ajungând la dizabilitatea socială.
STIGMATIZAREA
Mai multe studii spun că suferința cutanată este factorul declanșator și predispozant la depresie, anxietate, furie, stimă de sine scăzută și frustrare, care împreună produc o dizabilitatea psihosocială semnificativă cu profund impact emoțional, deseori pe termen lung.
Efectele negative sunt accentuate de presiunea generată de mass-media prin cultivare intensă cu ideea despre corpul și pielea perfectă, promovată în toate mesajele publicitare, pe rețelele sociale și, în general, în societate. O puternică afectare psihică suferă și cei care au alte afecțiuni dermatologice precum eczeme sau psoriazis, dar acneea rămâne pe primul loc.
Un studiu realizat de Harvard Medical School spune că peste 60% dintre oameni sunt deranjați de felul în care arată persoanele cu acnee, recunosc tendința de a le evita și de a reduce interacțiunea. Majoritatea celor intervievați au admis că s-ar simți, la rândul lor, profund afectați, rușinați și deprimați dacă ar avea acnee. Totodată, mai mult de 70% dintre cei chestionați au spus că o persoană cu acnee este neplăcută și ar refuza să fie văzuți în public lângă aceasta.
RETRAGEREA SOCIALĂ
Retragerea socială este una dintre cele mai intense probleme care are impact asupra persoanelor cu acnee, cei mai afectați fiind adolescenții și adulții tineri care nu reușesc să-și gestioneze afectiv această suferință. Coșurile, nodulii și cicatricile care apar pe piele, în special pe față, provoacă prăbușirea stimei și încrederii în sine.
Retragerea socială este impusă de respingerea celor din jur, dar este și o decizie personală. Frecvent, aceștia refuză comunicarea, limitează interacțiunea cu cei din jur, participarea la evenimente sociale, nu au prieteni, sunt profund introvertiți, nu fac sport, nu aplică la joburi, sunt victime ale eșecului școlar și profesional. Izolarea pentru ei este ca un scut, ca o protecție care le oferă un oarecare confort psihic. În plus, din păcate, adolescenții sunt victime ale ironiilor și bullying-ului social, ceea ce le acutizează sentimentul de inferioritate și excludere. În cazuri extreme și nefericite, din cauza neadaptării, apar depresia și anxietatea care pot duce la tentative de suicid și tulburări psihice și emoționale severe.
Lucrurile sunt la fel de serioase și în cazul adulților, mai ales pentru cei cu forme de acnee foarte vizibile, persistente, care răspund greu și ineficient la tratamente. Acneea care apare sau revine în jurul vârstei de 30 de ani generează, în majoritatea cazurilor, afectare psihologică asociată cu sentimentul de pierdere a controlului, interiorizare și învinovățire.
AFECȚIUNI PSIHOLOGICE – DEPRESIE ȘI ANXIETATE
Traumele psihologice provocate de acnee sunt destul de frecvente, depresia fiind de până la 3 ori mai frecventă decât anxietatea. Studiile dovedesc că aproximativ 80% dintre cei cu acnee suferă de diferite grade de depresie. Segmentele cele mai expuse sunt cele ale adolescentelor și femeilor tinere. La baza depresiei, stau tocmai retragerea socială și nevoia de a fi acceptați de restul. Acestea sunt accentuate de disconfortul fizic provocate de durere, cicatrici, erupții zilnice. Apar mai des episoade de furie, și ele tot o expresia a frustrărilor pe care le trăiesc ca urmare a comentariilor deranjate despre starea pielii, a sfaturilor inutile care cresc sentimentele de iritare și frustrare.
Acneea afectează 85% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 12 și 24 de ani. Aproape 60% dintre persoane cu vârsta în intervalul 20-30 de ani și circa 30% dintre cele peste 30 de ani suferp de diferite forme de acnee. Cifrele dovedesc faptul că această problemă este cât se poate de serioasă și cât grave sunt efectele pe care le provoacă acneea, în raport cu impactul social și psihic.
Incidența formelor de acnee la adulți este în creștere, cauzele fiind legate de nivelul ridicat de stres, poluare, abuz de produse de înfrumusețare, alimentație și schimbări hormonale.
TRATAMENT
Tratamentul dermatologic trebuie însoțit de terapie pentru anxietate și depresie, acest principiu fiind valabil pentru toate afecțiunile cutanate, dar accentul cade pe acnee, mai ales pe formele severe ale acesteia care reacționează greu la tratament.
Psihodermatologia, recunoscută în Europa, se adresează tuturor afecțiunilor pielii care generează suferințe emoționale și psihice. Se utilizează terapia cognitiv comportamentală, inclusiv medicație specificată antidepresivă, grupuri de sprijin și antrenament de autoîngrijire combinat cu tehnici de relaxare și adaptare socială alături de tratamentele dermatologice specifice.
Psihodermatologia combină terapia specifică pentru acnee sau alte boli ale pielii cu gestionarea anxietății, urmărind restabilirea unei perspective cât mai sănătoase asupra propriei persoane și o reabilitare a relațiilor sociale ale celor cu afecțiuni dermatologice traumatizante.
Ca o concluzie, acneea poate provoca traume emoționale traume majore și de durată. Dacă sunt ignorate, pot afecta comportamentul, integrarea socială, relațiile dintre oameni pe termen lung, chiar și după ce erupția acneică a fost tratată. Tratamentul precoce minimizează traumele aduse stimei de sine și sănătății mintale ale celor afectați, fie că sunt adolescenți sau adulți.